Cum faci din risipa alimentară un model de business

Fie ca este vorba despre comercializarea de produse pe cale de expirare, fie ca vorbim despre transformarea alimentelor in compost sau despre pregatirea unor mese cu alimente imperfecte, antreprenorii romani au gasit solutii de valorificare a alimentelor risipite. Iata doar cateva:

In 2014, tarile din UE au risipit 100 de mil. de tone de alimente, provocand o dauna de aproximativ 400 miliarde de dolari, conform unei agentii britanice de consultanta. Romania ocupa locul 9 din UE la risipa alimentara, cu 2,2 mil. de tone aruncate. Incercand sa rezolve problema, parlamentarii romani ar putea sa complice si mai tare situatia, propunand si sustinand o lege contestata de retaileri si ONG-uri.

Exista insa in Romania cateva modele de business bazate pe surplusul de hrana, care ar putea oferi solutii viabile pentru evitarea risipei alimentare si poluarea aferenta.

Bio&Co, proiectul care transforma gunoiul alimentar in legume bio

Bio&Co este un proiect pus pe picioare anul trecut, de catre Asociatia Ateliere Fara Frontiere. In cadrul lui, angajatii asociatiei preiau de la agenti economici alimente care nu mai pot fi vandute si le valorifica. Alimentele bune pentru consum uman sunt preluate de case de plasament sau de asociatii care au in grija persoane defavorizate, cele improprii consumului uman ajung hrana pentru animale, iar cele aflate in stare de descompunere sunt transformate in compost. Ulterior, angajatii folosesc compostul ca fertilizator pentru propria ferma de legume bio, a carei productie o comercializeaza in Bucuresti.

Raluca Ouriaghli, initiatoarea proiectului, marturiseste ca este depasita de amploarea fenomenului: „Suntem asaltati de cereri, dar deocamdata nu avem logistica necesara pentru a le face fata”. Din ianuarie si pana in prezent, au reusit sa „recicleze” 85 de tone de legume.

Mai trebuie mentionat ca proiectul Bio&Co, la fel ca celelalte proiecte ale asociatiei, functioneaza pe principiile intreprinderilor de insertie. Aici, lucreaza persoane defavorizate, care invata o meserie si se pregatesc pentru insertia pe piata muncii traditionale.

Problema cea mai mare cand vorbim de risipa, spune Raluca, este aceea ca este mai ieftin sa arunci decat sa reciclezi. Ea cred ca singura solutie este introducerea unor taxe mari pentru depozitarea la groapa de gunoi. De asemenea, sugereaza „exonerarea de taxe” a celor care incearca se reduca risipa si o „campanie de vulgarizare” in mass-media, pentru ca cetatenii sa invete sa o previna.

Somaro, magazinul care vrea sa ignore termenul de valabilitate

In 2010, Simon Suitner a infiintat in Romania magazinul social Somaro, pe modulul conceput de austrieci in 1999. Acum, exista 2 magazine, unul in Bucuresti si celalalt in Sibiu. Aici, persoanele care nu benefiaza de ajutor social, intrucat au putin peste venitul minim garantat, pot cumpara de 3 ori pe saptamana produse alimentare cu 25% mai ieftine sau non-alimentare la preturi cu pana la 80-90% mai mici, in limita a cate 10 lei. Din profit, Somaro isi plateste angajatii.

Simon ar vrea sa comercializeze si produse expirate, asa cum o fac unele dintre celelalte 50 de magazine din retea. In Romania, insa, nu ii permite legea. Asta desi din 1999, de la deschiderea primului magazin de acest tip, si pana astazi, nu s-a imbolnavit nimeni, spune el.

Iar situatia sa s-ar putea inrautati, daca proiectul legislativ privind prevenirea risipei va fi adoptat. Acesta ii va interzice lui Simon sa comercializeze produsele primite, punandu-l in imposibilitatea de a-si plati angajatii. Somaro a ajutat pana acum 620 de familii din Bucuresti si 150 din Sibiu, a colaborat cu peste 70 de companii si a salvat peste 100 de tone de alimente.

O masa calda si Bucate realese, alte proiecte sociale care au in centru risipa

Desi nu au acelasi model operational, O masa calda si Bucate realese pleaca de la un principiu similar: nu ai nevoie de ingrediente perfecte ca sa pregatesti mancare delicioasa.

Initiatoarea primului proiect este Cosmina Paul. Cu ajutorul voluntarilor, merge la piata si cumpara ingredientele necesare pentru a hrani gratuit 100 de persoane, incadrandu-se intr-un buget de 2 lei per portie. Cum reuseste? Alegand legumele si fructele mai putin aspectuoase, mai ieftine, pe care, de obicei, le gaseste ascunse de ochii vigilenti ai trecatorilor. In aceeasi zi, voluntarii pregatesc mancarea si o servesc beneficiarilor, reusind astfel sa elimine costurile aferente depozitarii hranei.

In prezent, proiectul ofera o masa calda familiilor nevoiase in 9 cantine sociale din Bucuresti, Cluj-Napoca si Bistrita. Au servit pana acum aproape 24.000 de portii de mancare, toate cu un cost de doar 2 lei.

Desi valorifica alimente mai putin aspectuoase, Cosmina recunoaste ca modelul sau de business nu i-ar permite preluarea alimentelor din diverse locuri, caci ar interveni costuri suplimentare de transport.

Astazi, cu legislatia pe care o avem, redistribuirea nu este rentabila. Aceasta este inconstanta, implica o serie de costuri de personal, costuri de administrare, este dificil de monitorizat si de evaluat si are predictibilitate 0. Este mult mai costisitor sa redistribui decat sa produci.

Cosmina considera ca singura solutie viabila pentru valorificarea alimentelor pe care le expirare pentru consumul uman este folosirea lor in bucatarii comunitare situate in apropierea centrelor in care se produce risipa. Astfel, se elimina costurile de transport si cele de stocare a alimentelor.

Este oarecum modelul promovat de cei de la „Bucate realese”. Alina Anton, persoana din spatele conceptului, producea deja prajituri cand s-a gandit sa aplice pentru o finantare pe un proiect de valorificare a risipei.

A obtinut-o si, impreuna cu cativa prieteni, ii invata pe tinerii defavorizati dintr-o comunitate bucuresteana sa-si asigure o alimentatie sanatoasa si constanta, cu resurse minime. De cele mai multe ori, gatesc cu alimentele pe care le gasesc in surplus in frigiderele amicilor sau cumparand din piata produse pe care nimeni nu le mai vrea.

De bine, de rau, toate proiectele prezentate pana acum sunt cat de cat functionale. Exista insa si cazuri mai putin fericite. Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 6 a avut o idee care a ajuns imediat virala in mediul online si mainstream. Au pus la dispozitia cetatenilor darnici un frigider si i-au invitat sa puna acolo alimentele care le prisoseau, pentru oamenii nevoiasi. Oricine avea nevoie putea lua. Conceputul insa nu a functionat prea bine in realitate, frigiderul fiind mai tot timpul gol. Motivul il vom afla chiar de la initiatoarea ideii, la conferinta Eat Smart din 23 iunie 2016.