Cum faci din risipa alimentară un model de business

Fie că este vorba despre comercializarea de produse pe cale de expirare, fie că vorbim despre transformarea alimentelor în compost sau despre pregătirea unor mese cu alimente imperfecte, antreprenorii români au găsit soluții de valorificare a alimentelor risipite. Iată doar câteva:

risipa alimentară compost

În 2014, țările din UE au risipit 100 de mil. de tone de alimente, provocând o daună de aproximativ 400 miliarde de dolari, conform unei agenții britanice de consultanță. România ocupă locul 9 din UE la risipa alimentară, cu 2,2 mil. de tone aruncate. Încercând să rezolve problema, parlamentarii români ar putea să complice și mai tare situația, propunând și susținând o lege contestată de retaileri și ONG-uri.

Există însă în România câteva modele de business bazate pe surplusul de hrană, care ar putea oferi soluții viabile pentru evitarea risipei alimentare și poluarea aferentă.

Bio&Co, proiectul care transformă gunoiul alimentar în legume bio

Bio&Co este un proiect pus pe picioare anul trecut, de către Asociația Ateliere Fără Frontiere. În cadrul lui, angajații asociației preiau de la agenți economici alimente care nu mai pot fi vândute și le valorifică. Alimentele bune pentru consum uman sunt preluate de case de plasament sau de asociații care au în grijă persoane defavorizate, cele improprii consumului uman ajung hrană pentru animale, iar cele aflate în stare de descompunere sunt transformate în compost. Ulterior, angajații folosesc compostul ca fertilizator pentru propria fermă de legume bio, a cărei producție o comercializează în București.

Raluca Ouriaghli, inițiatoarea proiectului, mărturisește că este depășită de amploarea fenomenului: „Suntem asaltați de cereri, dar deocamdată nu avem logistica necesară pentru a le face față”. Din ianuarie și până în prezent, au reușit să „recicleze” 85 de tone de legume.

Mai trebuie menționat că proiectul Bio&Co, la fel ca celelalte proiecte ale asociației, funcționează pe principiile întreprinderilor de inserție. Aici, lucrează persoane defavorizate, care învață o meserie și se pregătesc pentru inserția pe piața muncii tradiționale.

Problema cea mai mare când vorbim de risipă, spune Raluca, este aceea că este mai ieftin să arunci decât să reciclezi. Ea cred că singura soluție este introducerea unor taxe mari pentru depozitarea la groapa de gunoi. De asemenea, sugerează „exonerarea de taxe” a celor care încearcă se reducă risipa și o „campanie de vulgarizare” în mass-media, pentru ca cetățenii să învețe să o prevină.

Somaro, magazinul care vrea să ignore termenul de valabilitate

În 2010, Simon Suitner a înființat în România magazinul social Somaro, pe modulul conceput de austrieci în 1999. Acum, există 2 magazine, unul în București și celălalt în Sibiu. Aici, persoanele care nu benefiază de ajutor social, întrucât au puțin peste venitul minim garantat, pot cumpăra de 3 ori pe săptămână produse alimentare cu 25% mai ieftine sau non-alimentare la prețuri cu până la 80-90% mai mici, în limita a câte 10 lei. Din profit, Somaro își plătește angajații.

risipa alimentară somaro

Simon ar vrea să comercializeze și produse expirate, așa cum o fac unele dintre celelalte 50 de magazine din rețea. În România, însă, nu îi permite legea. Asta deși din 1999, de la deschiderea primului magazin de acest tip, și până astăzi, nu s-a îmbolnăvit nimeni, spune el.

Iar situația sa s-ar putea înrăutăți, dacă proiectul legislativ privind prevenirea risipei va fi adoptat. Acesta îi va interzice lui Simon să comercializeze produsele primite, punându-l în imposibilitatea de a-și plăti angajații. Somaro a ajutat până acum 620 de familii din București și 150 din Sibiu, a colaborat cu peste 70 de companii și a salvat peste 100 de tone de alimente.

O masa caldă și Bucate realese, alte proiecte sociale care au în centru risipa

Deși nu au același model operațional, O masă caldă și Bucate realese pleacă de la un principiu similar: nu ai nevoie de ingrediente perfecte ca să pregătești mâncare delicioasă.

Inițiatoarea primului proiect este Cosmina Paul. Cu ajutorul voluntarilor, merge la piață și cumpără ingredientele necesare pentru a hrăni gratuit 100 de persoane, încadrându-se într-un buget de 2 lei per porție. Cum reușește? Alegând legumele și fructele mai puțin aspectuoase, mai ieftine, pe care, de obicei, le găsește ascunse de ochii vigilenți ai trecătorilor. În aceeași zi, voluntarii pregătesc mâncarea și o servesc beneficiarilor, reușind astfel să elimine costurile aferente depozitării hranei.

risipa alimentară o masa calda

În prezent, proiectul oferă o masă caldă familiilor nevoiașe în 9 cantine sociale din București, Cluj-Napoca și Bistrița. Au servit până acum aproape 24.000 de porții de mâncare, toate cu un cost de doar 2 lei.

Deși valorifică alimente mai puțin aspectuoase, Cosmina recunoaște că modelul său de business nu i-ar permite preluarea alimentelor din diverse locuri, căci ar interveni costuri suplimentare de transport.

Astăzi, cu legislația pe care o avem, redistribuirea nu este rentabilă. Aceasta este inconstantă, implică o serie de costuri de personal, costuri de administrare, este dificil de monitorizat și de evaluat și are predictibilitate 0. Este mult mai costisitor să redistribui decât să produci.

Cosmina consideră că singura soluție viabilă pentru valorificarea alimentelor pe care le expirare pentru consumul uman este folosirea lor în bucătării comunitare situate în apropierea centrelor în care se produce risipa. Astfel, se elimina costurile de transport și cele de stocare a alimentelor.

Este oarecum modelul promovat de cei de la „Bucate realese”. Alina Anton, persoana din spatele conceptului, producea deja prăjituri când s-a gândit să aplice pentru o finanțare pe un proiect de valorificare a risipei.

A obținut-o și, împreună cu câțiva prieteni, îi învață pe tinerii defavorizați dintr-o comunitate bucureșteană să-și asigure o alimentație sănătoasă și constantă, cu resurse minime. De cele mai multe ori, gătesc cu alimentele pe care le găsesc în surplus în frigiderele amicilor sau cumpărând din piață produse pe care nimeni nu le mai vrea.

risipa alimentară bucate realese

De bine, de rău, toate proiectele prezentate până acum sunt cât de cât funcționale. Există însă și cazuri mai puțin fericite. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 a avut o idee care a ajuns imediat virală în mediul online și mainstream. Au pus la dispoziția cetățenilor darnici un frigider și i-au invitat să pună acolo alimentele care le prisoseau, pentru oamenii nevoiași. Oricine avea nevoie putea lua. Conceputul însă nu a funcționat prea bine în realitate, frigiderul fiind mai tot timpul gol. Motivul îl vom afla chiar de la inițiatoarea ideii, la conferința Eat Smart din 23 iunie 2016.

Urmariti-ne :

Publicitate